Romania - Presedinta OCEMN

Romania preia la 1 ianuarie 2011, pentru o perioada de 6 luni, Presedintia in Exercitiu (PiE) a Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN), informeaza Ministerul Afacerilor Externe.

Prioritatile Romaniei, subscrise motto-ului "Building Sustainability, Enhancing Commitments", sunt prezentate pe larg pe site-ul Ministerului de Externe.

Cooperarea Economica a Marii Negre a fost lansata pe 25 iunie 1992 prin semnarea, de catre 11 state situate in bazinul Marii Negre, a "Declaratiei de la Istanbul" conform careia statele participante isi propun sa dezvolte o cooperare multilaterala, in scopul accelerarii dezvoltarii economice si sociale si al realizarii unui grad superior de integrare in economia mondiala.

OCEMN a dobandit personalitate juridica internationala la 1 mai 1999, devenind organizatie de sine statatoare. Din organizarie fac parte Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina si Serbia.

Mandatul precedent a apartinut Greciei

Ungaria - Presedinta Uniunii Europene din 2011

Ungaria preia de la 1 ianuarie 2011 preşedinţia Uniunii Europene, în plină criză

a datoriilor şi într-un moment în care Bruxelles-ul construieşte strategii de sprijin

pentru ţările fragile din uniunea monetară şi caută soluţii de viitor.

Budapesta nu va avea o sarcină deloc uşoară. Va trebui să dea dovadă de multă tenacitate şi tact diplomatic, aprecia recent ambasadorul Ungariei la Uniunea Europeană, Peter Gzorkos.

Ungaria preia la 1 ianuarie preşedinţia Uniunii Europene, iar în iulie vine rândul Poloniei. Două ţări din grupul noilor intraţi, încă în afara zonei euro, dar care vor fi nevoite să gestioneze criza datoriilor din interiorul uniunii monetare şi problema cvasigenerală a deficitelor. „Solidaritatea europeana va duce la evitarea falimentului”, declara recent şeful FMI, Dominique Strass Khan, referindu-se la pericolele ce pândesc unele state din Uniune. Iar solidaritatea trebuie orchestrată de preşedinţia ungară. Care, în situaţia delicată existentă, şi-a redefinit obiectivele. Chestiunea revizuirii tratatului de la Lisabona şi guvernanţa economică au luat locul dosarelor privind diversitatea culturală şi gestionarea resurselor de apă. A rămas însă cel privind extinderea Uniunii, o temă la care Budapesta ţine foarte mult, în special datorită vecinătăţii cu Croaţia, candidată la aderare.

Berlinul vrea ca la articolul 136 să fie adăugate două propoziţii, care sună aşa: "Statele care folosesc moneda euro pot înfiinţa un mecanism pentru protejarea stabilităţii zonei euro. Acordarea asistenţei financiare prin acest mecanism va avea loc în anumite condiţii stricte". Mecanismul ar trebui să rezolve, după actualul model al Facilităţii de finanţare, eventuale noi probleme de genul celor din Grecia şi Irlanda. Dar nu va fi singura provocare căreia trebuie să-i facă faţă Ungaria. Mai este şi aprobarea bugetului european pe 2011. Şi mai e şi extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, pe care Budapesta o susţine, dar care nu stârneşte unanimitate în Uniune

FMI: "Romania va avea cea mai mare crestere economica din UE"

Economia Romaniei va creste anul viitor cu 5,1%, potrivit raportului World Economic Outlook publicat de Fondul Monetar International (FMI), acesta fiind cel mai mare avans din Uniunea Europeana. FMI estimeaza ca Produsul Intern Brut al Romaniei va creste cu 0,8% in acest an, revizuind in scadere prognoza initiala de 1,3%.

Conform acestui raport, perspectivele de crestere ale economiilor din Europa emergenta variaza semnificativ. Astfel, economiile unor tari care au rezistat relativ bine crizei mondiale, precum Polonia, sau unde increderea din piata interna si-a revenit dupa socul extern initial, precum in Turcia, se vor redresa mai rapid, ajutate de revenirea fluxurilor de capital si normalizarea comertului.

In acelasi timp, economiile care inaintea crizei aveau cresteri economice nesustenabile care au generat deficite de cont curent mari, precum Bulgaria, Letonia si Lituania, si cele cu finante publice si private vulnerabile, cum e cazul Ungariei, Romaniei si tarilor baltice, isi vor reveni mai lent, partial din cauza masurilor limitate de care dispune guvernul.

Pe ansamblu, avansul din Europa emergenta va fi de 2,9% in 2010 si de 3,4% in 2011.

Totodata, FMI se asteapta ca avansul economiei europene sa fie modest, estimand o crestere economica de 1,3% in acest an si 1,9% in 2011.

Cea mai mare rata de crestere din UE va avea loc in Slovacia (4,1%), urmata de Polonia (2,7%) si Luxembrug (2,1%), in vreme ce cele mai mari scaderi ale PIB se vor inregistra in Letonia (-4,0%), Grecia (-2,0%) si Lituania (-1,6%).

In 2011, Romania va fi tara europeana cu cea mai mare crestere economica, urmata de Solvacia (4,5%) si Estonia (3,6%), in vreme ce Grecia va fi singurul stat care va ramane in teritoriu negativ.

Salariile in 2011

Salariile din mediul privat nu vor creste anul viitor cu mai mult de 8 la suta,

estimeaza managerii firmelor, chestionati de firma de cercetare Mercer.

Potrivit rezultatelor studiului, in pofida climatului economic instabil, cele

mai multe companii vor acorda cresteri salariale si numai 10% vor mentine

castigurile la acelasi nivel din acest an

In 2009, 30% dintre companiile participante la studiul Mercer elaborat de ConsulTeam au anuntat ca vor ingheta salariile. Intre timp, revenirea unor domenii sau obisnuita cu criza in cazul altora, a facut ca numarul companiilor care au inghetat salariile sa scada la 20% in 2010.

Pentru 2011, numarul este si mai mic. "Vorbim de 10% dintre companii care isi bugeteaza o inghetare a salariilor," a precizat Oana Datki, manager ConsulTeam.