Ungaria preia de la 1 ianuarie 2011 preşedinţia Uniunii Europene, în plină criză
a datoriilor şi într-un moment în care Bruxelles-ul construieşte strategii de sprijin
pentru ţările fragile din uniunea monetară şi caută soluţii de viitor.
Budapesta nu va avea o sarcină deloc uşoară. Va trebui să dea dovadă de multă tenacitate şi tact diplomatic, aprecia recent ambasadorul Ungariei la Uniunea Europeană, Peter Gzorkos.
Ungaria preia la 1 ianuarie preşedinţia Uniunii Europene, iar în iulie vine rândul Poloniei. Două ţări din grupul noilor intraţi, încă în afara zonei euro, dar care vor fi nevoite să gestioneze criza datoriilor din interiorul uniunii monetare şi problema cvasigenerală a deficitelor. „Solidaritatea europeana va duce la evitarea falimentului”, declara recent şeful FMI, Dominique Strass Khan, referindu-se la pericolele ce pândesc unele state din Uniune. Iar solidaritatea trebuie orchestrată de preşedinţia ungară. Care, în situaţia delicată existentă, şi-a redefinit obiectivele. Chestiunea revizuirii tratatului de la Lisabona şi guvernanţa economică au luat locul dosarelor privind diversitatea culturală şi gestionarea resurselor de apă. A rămas însă cel privind extinderea Uniunii, o temă la care Budapesta ţine foarte mult, în special datorită vecinătăţii cu Croaţia, candidată la aderare.
Berlinul vrea ca la articolul 136 să fie adăugate două propoziţii, care sună aşa: "Statele care folosesc moneda euro pot înfiinţa un mecanism pentru protejarea stabilităţii zonei euro. Acordarea asistenţei financiare prin acest mecanism va avea loc în anumite condiţii stricte". Mecanismul ar trebui să rezolve, după actualul model al Facilităţii de finanţare, eventuale noi probleme de genul celor din Grecia şi Irlanda. Dar nu va fi singura provocare căreia trebuie să-i facă faţă Ungaria. Mai este şi aprobarea bugetului european pe 2011. Şi mai e şi extinderea spaţiului Schengen la România şi Bulgaria, pe care Budapesta o susţine, dar care nu stârneşte unanimitate în Uniune
0 comments:
Post a Comment